www.primariacarbunesti.ro © 2011. All Rights Reserved.
Create your own web pages in minutes...
Teritoriul administrativ actual al orasului Târgu Cărbunesti ca si reteaua de localităti existente (orasul Târgu Cărbunesti si satele apartinătoare: Blahnita de Jos, Cărbunesti Sat, Cojani, Cretesti, Curteana, Floresteni, Măcesu, Pojogeni, Rogojeni si Stefănesti) s-a constituit în această formă în baza Legii nr.2/1968 de organizare administrativ-teritorială a tarii.
Atestările documentare consemnate în două lucrări de referintă despre Istoria Gorjului ("Gorjul Istoric si Pitoresc" de Alexandru Stefulescu si "Istoria Gorjului", de Vasile Cărăbis) un extrem de numeroase atât în ceea ce priveste hrisoavele datate ce amintesc de satele ce compun orasul Târgu Cărbunesti cât si despre mărturiile arheologice descoperite. O elocventă prezentare a formării orasului Târgu Cărbunesti, ca si a evolutiei acestei asezări de la primele atestări documentare este făcută de Vasile Cărăbis în lucrarea "Istoria Gorjului", astfel: "La confluenta Gilortului cu Blahnita, într-o regiune de interferentă a drumurilor" a fost consemnat initial Târgu Gilortului, numit apoi Tîrgu Bengăi si Petrestii de Sus. Târgu Gilort apare initial ca sat când prin hrisovul din 18 ianuarie 1480 (6988) Basarab cel Tânăr confirmă lui Ticuci si altii stăpânire peste satul Gilort, fiindu-le veche mosie. Peste 4 ani, numitul sat apare ca târg când prin hrisovul din 24 aprilie 1484 (6992) Vlad Călugărul întăreste lui Bran cu fratii săi stăpânire peste Târgul Gilort slobod de vânăriciul domnesc, fiind cumpărat de amintitii frati pe cai buni turcesti.
Târgul Gilort (Târgul Bengăi ) din comuna Petrestii de Sus, o perioadă îndelungată a fost cunoscut de Târgul Petresti chiar dacă în acest loc se află gara Cărbunesti. După ce s-a mutat aici, târgul din satul Cărbunesti, aflat mai spre răsărit la cca. 2 km, s-a numit Târgu Cărbunesti.
Aceleasi date de referintă despre istoricul localitătii Târgu Cărbunesti, sub denumirea de Petresti, Târgul Gilort sau Târgul Bengăi, sunt consemnate si în lucrarea "Gilortul Istoric si Pitoresc", de Alexandru Stefulescu si anume:
- la 1644 (7152) Petrestii au avut judecată cu Cretestii pentru răzorul despărtitor;
- la 10 iulie 1652 (7160) într-un zapis de învoială se vede semnătura lui Barbu Bengescu din Petresti, ce-i ziceau Târgul;
- într-un act de vânzare făcut de Mănăstirea Crasna la 18 aprilie 1676 (7184) Petrestii se ziceau Târgul Gilortului;
- într-un act din 16 februarie 1690 (7198) Petrestii se ziceau Târgul Bengăi;
Cele două lucrări de referintă despre istoria Gorjului amintesc în egală măsură si despre alte sate ce compun în prezent orasul Târgu Cărbunesti. Despre satul Cărbunesti aflăm dintr-un hrisov din 18 noiembrie 1587, prin care alături de mai multe sate, s-au evidentiat ca rumâni marelui sluger Calotă si Logofătului Gheorghe.
Satul Pojogeni este atestat documentar pentru prima oară într-un hrisov al lui Gavrilă Vodă Moghilă din 3 mai 1620 prin care relativ la satul Scoarta se mentionează Pojogenii " si a adus Radul multe mărturii înaintea domniei mele".
În continuare satul se regăseste în mai multe acte domnesti legate în mod deosebit de vânzări de terenuri (aprilie 1608, 13 noiembrie 1719, 23 decembrie 1735) .
Satul Comănesti ce este inclus în prezent în satul Pojogeni este consemnat documentar prin hrisovul lui Basarab cel Bătrân Laiotă din 5 iunie 1475, care confirmă lui Radul, Iuga Radomir si lui Micul cu fiul său Radu stăpânire peste Comănesti.
Satul Cretesti este consemnat în hrisovul lui Vlad Călugărul din 4 iunie 1489 (6997) prin care se întăreste lui Bucsa si altora stăpânire peste satul "Cretestii toti" pentru că le este mosie de mostenire.
Satul Cojani este consemnat în hrisovul lui Vlad Vodă Călugărul din 30 iunie 1486 (6994) prin care se confirmă lui Roman si lui Jitian cu fii, cu fratii săi si cu verii lor stăpânire pe Cojani.
Satul Stefănesti este consemnat în hrisovul din 18 ianuarie 1480 (6998), prin care Basarab cel Tânăr întăreste lui Ticuci stăpânire peste mai multe cumpărături printre care si un schimb "pentru a treia parte din Stefănesti", cât si pentru părtile lui Toader din Stefănesti
Satul Ungurelu (azi în componenta satului Stefănesti) este consemnat de Radu cel Mare, în hrisovul din 9 martie prin care confirmă lui Radu si altor stăpânire în satul Ungurelu "jumătate peste partea lui Neagu Berindei".
Construirea orasului în anul 1968 s-a făcut prin contopirea comunelor Târgu Cărbunesti, Cărbunesti Sat, Pojogeni, si Cretesti care functionau ca si comune, încă din anul 1864 de pe vremea lui Cuza Vodă. În acelasi timp, în anul 1968 s-au redus, prin contopire, si un număr important de sate.
În momentul organizării administrativ-teritoriale în anul 1968, actualul teritoriu administrativ este construit din următoarele comune:
- comuna Târgu Cărbunesti formată din satele Târgu Cărbunesti si Rogojeni;
- comuna Cărbunesti Sat formată din satele Cărbunesti Sat (cu liniile Ciontesti, Coltesti, Zarafi si Gâtani) si Dutesti (cu satele Sub Coastă, Ungurelu, Tupsa si Puiesti);
- comuna Stefănesti formată din satele Stefănesti, ce primise între timp satul Ungurelu de la comuna Cărbunesti Sat si Cojani (cu liniile Cojani si Mahala);
- comuna Pojogeni, formată din satele Pojogeni, Comănesti, Pinari, Pisc, Valea Rea, Cerăt, Cuci si Rugi;
- comuna Cretesti formată din satele Cretesti, Măcesu, Curteana si Floresteni.
Primăria si Consiliul Local Târgu Cărbunesti
